Crâmpeie din istoria satului nostru - despre vechimea satului Căueşti III

CĂUEŞTI - DOCUMENTE
1497 (7005) martie 18, Vaslui

"Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voivod, domn al Ţării Moldovei,

Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, că pe aceste adevărate Anuşca, fiica lui Oană Căuia, şi, de asemenea şi pe fiicele ei, Tudora şi Mărina şi altă Mărină, şi iarăşi altă Tudoră şi Cristina şi fratele lor Eremia, fiii lui Toader Căuie, i-am miluit cu deosebita noastră milă şi le-am dat şi le-am întărit lor, în ţara noastră, în Moldova, dreptele lor ocini, două sate: un sat pe Bârlad, anume Hăoşeşti, şi cu mori pe Bârlad, care acest sat este mai jos de Lipovăţ, şi alt sat, pe Rebricea, anume (C)ăueşti, unde au fost Leunteneştii. Acele mai sus scrise sate să le fie lor de la noi cu tot venitul.
Însă acel sat care este pe Bârlad şi care e mai jos de Lipovăţ, anume Hăoşeştii, şi cu mori care sunt pe Bârlad, să fie al Anuşcăi, fata lui Oană Căuie, iar celălalt sat, care este pe Rebricea, anume Căueşti, unde au fost Leunteneştii, să fie al fiicelor lui Oană, Tudora şi Mărina şi celelalte Mărine, şi iarăşi celeilalte Tudore şi Cristinei şi fratelui lor, Eremia, lor şi copiilor lor, şi nepoţilor lor, şi strănepoţilor lor, şi răstrănepoţilor lor şi întregului lor neam, cine li se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodată, în veci.
Iar hotarul acestor două sate mai sus scrise să fie după hotarul vechi, pe unde au folosit din veac.
Iar la aceasta este credinţa domniei noastre, a mai sus scrisului, noi, Ştefan voievod, şi credinţa preaiubitului fiu al domniei mele, Bogdan-Vlad, şi credinţa boierilor noştri: credinţa panului Duma, credinţa panului Boldor vornic, credinţa panului Hărman, credinţa panului Şteful, credinţa panului Duma şi a panului Toader pârcălabi de Hotin, credinţa panului Eremia de la Neamţ, credinţa panului Ciortorovschi, credinţa panului Isac vistier, credinţa panului Dumşa postelnic, credinţa panului Mohilă ceaşnic, credinţa panului Frunteş stolnic, credinţa panului Petrică comis şi credinţa tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici.
Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, din copiii noştri sau din neamul nostru sau iarăşi pe oricine va alege Dumnezeu să fie domn al ţării noastre, Moldova, acela să nu le clintească (dania şi) întărirea noastră, ci să le dea) şi) să le întărească, pentru că le-am dat şi le-am întărit, fiindcă le este ocină dreaptă.
Iar pentru mai mare putere şi întărire a tuturor celor mai sus scrise, (am) poruncit credinciosului nostru pan, Tăutul logofăt, să scrie şi să atârne pecetea noastră la această carte a noastră.
A scris Şandru a lui Cârje, la Vaslui, în anul 7005 (1497), luna martie 18.
Peciol Io Ştefanî voevoda gospodar Zemli Modavscoi".
(DRH - Documenta Romaniae Historica, seria A, Moldova, pagina 397, doc.224 - Edit.Acad., Buc. 1951-1957)
Pe verso, însemnare din secolul XVIII: Uric pe Hăoşeşti, pe Bârlad: Hăoşeşti pe Bârlad şi Căueşti.
"(Sub aceasta, altă însemnare): Pe răzeşii moşiei Căueşti, ce iaste despre apus de zare Răbricii, pe pârâu Căuiana, fiindcă în ispisocul aceasta se întărescu şi Hăvăşăştii, care din vechiu iaste a mănăstirii Dobrovăţul, aducându-să, s-au întrebat de au stăpânit ei vreodată Hăvăşăştii şi de fac vreo pretenţie asupra Hăvăşăştilor, însuş au arătat că nici au stăpânit Hăvăşăştii, nici au vreo pretenţie. Deci, fiindcă ei au Căueştii, ei vor stăpâni, iar pentru Hăvăşeşti vor rămâne în nelucrare, căci numai spre a-ş(i) stăpâni Căueştii li s-au lăsat ispisocul acesta la mâinile lor.

1821 februarie 19
Dimitrie Sturza vel logofăt

Preluat din Revista Trimestrială de Istorie şi Cultură Locală - Drăguşeni, Ipatele, Mironeasa, Şcheia, nr.1 din martie 2005, autorul fiind prof. Mihai Ostaciu